> > > > > > Cateterizarea vaselor ombilicale

CATETERIZAREA VASELOR OMBILICALE

I. Cateterele ombilicale arteriale (UAC) sunt utilizate ca prima intentie pentru monitorizarea presiunii arteriale si obtinerea probelor pentru gazele sanguine. Pentru mentinerea cateterului o solutie salina si glucoza sunt infuzate pe cateter. Medicamentele sau alte solutii, incluzând solutiile pentru alimentatia parenterala ar trebui administrate pe liniile venoase (periferice sau centrale) exceptând cazurile când acest lucru este acceptat de catre staff-ul medical.

II. Cateterele ombilicale venoase (UVC) sunt utilizate pentru exangvinotransfuzie, monitorizarea presiunii venoase centrale si administrarea de fluide (atunci când cateterul trece de ductul venos si este lânga atriul drept); se mai folosesc pentru acces vascular de urgenta la adminisrtatea fluidelor, produselor sangvine sau medicatiei.

III. Înainte de începerea procedeului se va estima lungimea cateterului ce trebuie instalat
(vezi punctul 7). Se vor purta ochelari de protectie si manusi sterile. Se vor folosi de asemenea o trusa sterila pentru cateterism ombilical cu instrumentele necesare precum si comprese sterile. Dupa deschiderea trusei pe partea sterila a aceasteia vor fi plasate seringi sterile, alcool, stopcock-uri, cateterele si solutia salina. Se va urmari cu atentie ca tehnica sa fie sterila.

IV. Se va folosi un cateter cu un singur orificiu terminal pentru cateterismul oricarei artere ombilicale sau venei ombilicale. În anumite situatii poate fi avantajos sa se foloseasca un cateter venos cu multiple cai. La copii cu greutatea mai mica de 1,5 kg de obicei se folosesc catetere de 3,5 - Fr pentru cateterizarea arteriala. Cateterele de 5 - Fr se folosesc pentru cateterizarea arteriala la copii mari sau pentru cateterismul venos ombilical indiferent de marimea copilului.

V. Cateterele ( 4 si 5 - Fr ) cu posibilitate pentru monitorizare PaO2 (Neocath) pot fi folosite pentru cateterizarea arteriala. Acest dispozitiv permite monitorizarea continua a PaO2. Cateterele cu lumene multiple si cateterele cu posibilitatea masurarii saturatiei de oxigen SVO2 pot fi folosite pentru cateterizare atunci când sunt indicate.

VI.Daca nu exista un adaptor luer la terminarea cateterului acesta se poate taia la 9 cm si un alt bont poate fi introdus. Cateterul de 3,5 -Fr necesita ace de marime 20, iar cateterele de 5 - Fr ace de marime 18. Se va atasa un stopcock iar sistemul va fi infuzat cu solutie salina.

VII. Masuratorile externe sunt facute pentru a determina cât de departe ar trebui introdus cateterul. Pentru pozitia înalta cateterul arterial trebuie situat între vertebrele T6 - T10
( vizibile radiologic). Aceasta poate fi realizata prin insertia cateterului cu 1 cm mai mult decât distanta umar-omblic a copilului. Cateterul cu pozitie joasa ar trebui sa aiba vârful între L3 - L4.

VIII. Abdomenul copilului si ombilicul vor fi dezinfectate cu alcool. Alcoolul trebuie sa fie economic aplicat pentru prevenirea baltirii sub spatele si fesele copilului. Apoi regiunea este acoperita steril, numai ombilicul fiind expus.

IX. Se va lega cu o banda cordonul ombilical în jurul bazei acesteia suficient de strâns pentru a împiedica pierderea de sânge dar suficient de larg pentru a permite trecerea cu usurinta a cateterului prin vas.

X. Utilizând o lama chirurgicala, cordonul ombilical este taiat steril la 1 -2 cm de piele.

XI. Cordonul se va fixa cu o pensa autostatica si apoi se vor identifica vasele. Vena este unica, mare, ovala cu pereti subtiri si poate fi distinsa cu usurinta de cele doua artere mai mici, cu pereti rotunzi grosi.

XII. Arterele sunt de obicei cu vasoconstrictie, de aceea lumenul apare de marimea unui vârf de gamalie. Prin introducerea blânda a vârfurilor închise ale pensei curbe în lumenul arterei pâna ce partea curba este în portiunea terminala a acesteia, apoi extragând usor forcepsul îndepartându-i blând vârfurile, artera va fi dilatata.

I.Se va prinde cateterul între police si aratator sau cu pensa si se va insera în lumenul dilatat al arterei. De obicei este necesar a se tine fixat bontul ombilical. Odata ce cateterul a fost inserat, el poate întâmpina rezistenta la nivelul peretelui abdominal anterior sau la nivelul vezicii urinare. Rezistenta poate fi usor învinsa prin aplicarea unei presiuni blânde, dar ferme. Presiunea excesiva sau miscarile repetitive de palpare trebuie evitate. Daca nu au avut succes, se asteapta 2-3 min pâna ce vasospasmul arterei înceteaza sau se va încerca cealalta artera ombilicala.

XIV. Dupa ce cateterul este plasat în pozitie corespunzatoare, este necesara confirmarea radiologica. Daca dupa tehnica sterila cateterul se gaseste în pozitie gresita acesta poate fi doar tras înapoi -- NICIODATA NU VA FI AVANSAT.

XV. Se vor observa ambele membre inferioare pentru aparitia palorii, cianozei sau marmoratiei. Daca apare un " picior albastru " ( probabilitatea unui vasospasm ), cateterul ar trebui îndepartat sau observat cu atentie pentru o perioada scurta de timp pentru a permite restabilirea circulatiei deficitare.

XVI. Dupa plasarea cateterului se va practica o sutura prin bont având grija sa nu punctionam cateterul.

XVII. Procedura pentru cateterizarea venei ombilicale este similara; diferentele sunt urmatoarele:
A.Se va îndeparta orice cheag vizibil cu pensa.
B.Nu se va lasa niciodata cateterul deschis în aerul atmosferic. Presiunea abdominala venoasa este negativa iar la o inspiratie adânca aerul poate intra în cateter rezultând o embolie gazoasa.
C.Pentru administrarea fluidelor, cateterul trebuie sa fie în vena cava inferioara, imediat sub atriul drept. Insertia cateterului pe o distanta egala cu 2/3 din distanta umar-ombilic este o buna estimare. Un cateter plasat în sistemul venos portal nu trebuie folosit pentru administrarea de fluide si medicamente ci trebuie îndepartat.
D.În scopul exangvinotransfuziei, cateterul trebuie avansat numai pâna cand se obtine un flux liber sangvin, dar niciodata mai mult de 8 cm la nou-nascut la termen. Acest cateter trebuie utilizat numai pentru extragerea sângelui ( a se vedea sectiunea Exangvinotransfuzia).
E.Daca este necesara administrarea de droguri si lichide în sala de nastere, un cateter venos ombilical va fi plasat si se va avansa pâna în locul unde se va obtine un flux liber de sânge ca la punctul D .

XVIII. Pentru colectarea unei probe sangvine folosind cateterul ombilical, se va extrage
1 ml de sânge într-o seringa sterila, tinând seringa perpendicular pe copil, aceasta ajutând la stabilirea sângelui lânga vârful seringii. Vârful seringii va fi mentinut steril iar seringa nu se va plasa în incubator sau în patul copilului.

XIX. Proba de sânge este apoi extrasa într-o a doua seringa iar sângele initial extras va fi reinfuzat , dupa care sistemul va fi spalat cu ser fiziologic în cantitate mica.

XX. Alcoolul ar trebui spalat cu apa sterila dupa ce procedura s-a încheiat. Acest lucru este important pentru a putea preveni arsurile, în special la prematurii foarte mici.

XXI. Heparina nu este introdusa de rutina în solutiile IV, exceptie facând utilizarea cateterului Neocath. Scaderea complicatiilor trombotice prin folosirea heparinei nu a fost bine studiata.

XXII. Cateterul ombilical arterial este îndepartat încet atunci cand nu mai este nevoie de utilizarea lui. Cu o îngrijire buna, cateterul nu va fi nevoie sa fie schimbat pe durata necesara mentinerii lui.