> > > > > > Tratamentul sindromului de detresă respiratorie

Tratamentul sindromului de detresă respiratorie

Tratamentul Sindromului de Detresa Respiratorie (SDR) este axat pe corectarea conditiilor fiziopatologice care exista în cursul procesului de boala: A) deficienta de surfactant, B) hipoxia, C) acidoza, D) vasoconstrictia pulmonara, E) atelectazia, F) socul.
I.TRATAMENTUL SUBSTITUTIV CU SURFACTANT
II.Corectarea hipoxiei cu oxigen. Nou-nascutii care necesita o concentratie crescuta de oxigen si care respira spontan, pot fi tratati cu NPCPAP. Concentratia oxigenului inspirat ar trebui sa mentina presiunea partiala arteriala a oxigenului la 50 – 70 mmHg. Daca necesarul de oxigen este mai mare de 50%, aveti în vedere intubatia endotraheala cu tratamentul substitutiv cu surfactant (a se vedea sectiunea respectiva). Întotdeauna diagnosticul se confirma printr-o radiografie toracica.
III.Presiunea de început în cazul CPAP naso-faringian pentru SDR trebuie sa fie 6 cm H2O. În caz de apnee recurenta, acidoza respiratorie persistenta, (pH < 7,20) sau daca PaO2 este inadecvata cu tratament cu O2 50% sau mai mult în cazul folosirii CPAP nazal, copilul trebuie intubat si tratat cu surfactant.
IV.Odata intubat, nou-nascutul cu SDR trebuie ventilat cu un ventilator de presiune conform protocolului. Pentru a reduce atât riscul de barotrauma, cât si de BPD, presiunea inspiratorie trebuie scazuta în functie de toleranta pentru a mentine PCO2 între 40 si 60 mmHg, atât timp cât pH-ul este mai mare de 7,25. Daca PaCO2 ramâne peste 60 mmHg, se pot avea în vedere întâi cresterea frecventei, apoi, în cazul în care este necesar, cresterea PIP.
V.Daca apare barotrauma (PIE sau pneumotorax) se poate lua în considerare ventilatia cu frecventa înalta.
VI.Pentru a mentine temperatura corpului, copilul este plasat într-un incubator sau sub o sursa radianta. Senzorul pentru tegumente este plasat în zona mediana a epigastrului si acoperit cu o banda care reflecta lumina. Servocontrolul este setat la 36,5 ?C.
VII.Fluidele pentru administrare intravenoasa (glucoza 5% si glucoza 10%) sunt administrate la un ritm initial de 60-80 ml/kg /24 ore, cu reevaluarea terapiei cu fluide la fiecare 8-12 ore. Nou-nascutii cu greutate la nastere mai mica de 750 g trebuie sa primeasca fluide la un ritm initial de 80-150 ml/kg/zi, datorita pierderilor insensibile crescute, iar terapia cu fluide trebuie reevaluata la fiecare 6-8 ore. Sodiul primit sub forma de bicarbonat de sodiu va fi si el luat în considerare când se calculeaza necesarul zilnic de sodiu. ESTE IMPERATIV CA TERAPIA CU FLUIDE SA FIE REAJUSTATA LA FIECARE 8-12 ORE, BAZÂNDU-NE PE INCRETA SI EXCRETA, MODIFICARILE GREUTATII CORPOREALE, ALE CONCENTRATIEI ELECTROLITILOR SERICI SI A OSMOLALITATILOR SERICE SI URINARE DETERMINATE. (A se vedea sectiunea - terapie cu fluide pentru detalii suplimentare).
VIII.Acidoza metabolica (pH<7,20) este corectata printr-o perfuzie lenta de bicarbonat de sodiu (0,5 mEq/ml; solutie 4,2%), printr-o cale venoasa periferica la un ritm de 1 mEq/kg/ora. Formula pentru calcularea deficitului de baze este: mEq de NaHCO3 = excesul de baze x 0,6 x greutatea în kg. Se da o jumatate din doza calculata si se verfica valorile pH si PaCO2 dupa un interval de o jumatate de ora.
IX.Socul este corectat prin folosirea serului fiziologic sau a plasmei; doza este de 10 cc/kg administrata i.v în decurs de 15 –30 minute. Valorile normale în cazul presiunilor arteriale sistolice si medii se gasesc la paginile 1 si 2. Va rugam sa observati valorile în cazul copiilor cu greutate sub 1000 g. Se va evalua cu atentie nevoia de a corecta o TA scazuta, bazat numai pe valoarea numerica la un copil prematur care de altfel este bine oxigenat, deoarece schimbari acute ale tensiunii arteriale pot fi un factor etiologic al hemoragiei intraventriculare.
X.Alimentatia orala poate fi începuta chiar si atunci când copilul este ventilat mecanic, sau se administreaza CPAP nazo-faringian cu toate acestea, alimentatia nu trebuie începuta pâna când starea copilului nu este stabila. În cele din urma, aportul oral trebuie sa furnizeze 100-120 calorii/kg/zi (a se vedea protocolul de alimentatie).
XI.Când copiii sunt ventilati mecanic sau primesc tratament cu CPAP, o radiografie toracica trebuie efectuata imediat dupa începerea tratamentului si dupa aceea cel putin la 24 ore, pâna când starea copilului este stabila.

Referinte:
Kraybill EN, et al. Risk factors for Chronic lung diseasen in infants with birth weights of 751 to 1000 grams. J. Pediatr, 1989; 115: 115-120.
Van Marter LJ, et al. Hydration during the first days of life and the risk of bronchopulmonary dysplasia in low birth weight infants. J. Pediatr 1990; 116: 942-949.
Avery ME, et al. Is chronic lung disease in low birth weight infants preventable ? A survey of eight centers. Pediatrics 1987; 79: 26-30.
Carlo WA, Martin RJ. Principles of neonatal assisted ventilation. Pediatr Clin North Am, 1986, 33: 221-237.
Stark AR, Frantz ID. Respiratory distress syndrome. Pediatr Clin North Am, 1986; 33: 533-544.

Tratamentul sindromului de detresă respiratorie - Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii - M.S. Curie Bucuresti